Eurovisionul de anul asta mi-a dat impresia unei selectii pentru formatii de festival al berii. Cine pierde concursul, intra din oficiu la preselectia pentru formatii de restaurant. Nu e nimic rau in asta, dar de ce i-or mai fi zicand Eurovision ?
Ma uitam zilele trecute la spectacol (cam mult spus...) si mi-am dat seama inca o data.
I-ati vazut pe prezentatori ? Fetze frumusele, glume usurele, suvitze, costum alb (!), respectiv rochie rosie. Aparitii corecte, uneori stridente, dar mereu fara personalitate. Mi-ar fi placut sa vad un prezentator nasos, guraliv, cu accent (fie el francez, unguresc sau chiar british), langa o tipa cu mai mult umor si mai putina mirare in priviri. Nasul mare nu e obligatoriu, dar ar fi dat personalitate unui concurs fara cohones. Ca sa nu mai zic ca majoritatea formatiilor au cantat in alte limbi decat cele de bastina si s-a exagerat cu muzicile epopeice.
OK, e doar un spectacol TV: ratinguri, bani, de ce as vrea mai mult... Dar uite ca la americani show-biz-ul inseamna si spectacol si bani. Tu te uiti cu placere, iar ei se imbogatesc, tot cu placere. Chiar si cand Bush Cel Mic sta drepti iar o negresa supraponderala canta Amazing Grace din adancul sanilor generosi, totul arata impecabil si suna asemenea. Ca sa nu mai vorbim de ...xyz... Awards, unde vezi lumini, haine si poante de calitate.
Degeaba incearca batranul continent sa fie un fel de Statele Unite ale Europei, o comunitate inchegata, puternica si unitara in diversitate. Cel putin in show-biz-ul oficial, e tristete mare. Si nu am prea multa incredere nici in birocratia de Bruxelles, care e cam varza... E drept, una mult mai mica decat cea din Bucuresti.
Ma uitam zilele trecute la spectacol (cam mult spus...) si mi-am dat seama inca o data.
I-ati vazut pe prezentatori ? Fetze frumusele, glume usurele, suvitze, costum alb (!), respectiv rochie rosie. Aparitii corecte, uneori stridente, dar mereu fara personalitate. Mi-ar fi placut sa vad un prezentator nasos, guraliv, cu accent (fie el francez, unguresc sau chiar british), langa o tipa cu mai mult umor si mai putina mirare in priviri. Nasul mare nu e obligatoriu, dar ar fi dat personalitate unui concurs fara cohones. Ca sa nu mai zic ca majoritatea formatiilor au cantat in alte limbi decat cele de bastina si s-a exagerat cu muzicile epopeice.
OK, e doar un spectacol TV: ratinguri, bani, de ce as vrea mai mult... Dar uite ca la americani show-biz-ul inseamna si spectacol si bani. Tu te uiti cu placere, iar ei se imbogatesc, tot cu placere. Chiar si cand Bush Cel Mic sta drepti iar o negresa supraponderala canta Amazing Grace din adancul sanilor generosi, totul arata impecabil si suna asemenea. Ca sa nu mai vorbim de ...xyz... Awards, unde vezi lumini, haine si poante de calitate.
Degeaba incearca batranul continent sa fie un fel de Statele Unite ale Europei, o comunitate inchegata, puternica si unitara in diversitate. Cel putin in show-biz-ul oficial, e tristete mare. Si nu am prea multa incredere nici in birocratia de Bruxelles, care e cam varza... E drept, una mult mai mica decat cea din Bucuresti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu