Puterea lui "STIU CINE ESTI"

STIU CINE ESTI.
Poate ca unii mai cred ca replica asta, modul asta de a gandi apartine unor vremuri trecute, unor oameni terminati. Că apartine unor fosti securisti, unor fosti militieni, unor batrani comunisti care faceau legea la bloc cu argumentul suprem "stiu cine esti". Ei bine, nu.
Am aflat ieri ca exista si tineri imbracati cu gust, care au masini peste medie, care dupa toate aparentele au avut acces la o cultura urbana de oarece nivel dar care gandesc si actioneaza dupa tiparul de mai sus.

E vorba de oameni care care atunci cand parchezi in dreptul garajului lor pe o strada ticsita, avand bunul simt sa lasi loc de trecere pentru garaj, pietoni si soferi, SCOT DOUA MASINI din garaj (probabil cu participarea unui vecin) si o blocheaza pe a ta, spunand ca le-ai blocat accesul.

Oameni care apoi pandesc la geam (cam asa) asteptand sa imi termin vizita in zona si ma intreaba de la etaj daca am loc sa urc in masina.

Oameni care au iesit apoi sa ma informeze CA STIU CINE SUNT SI UNDE LOCUIESC. Dupa care au rostit numele proprietarului masinii si adresa mea de domiciliu.

HOPAAAA.
Deci acest om obtine cand vrea date personale din baza de date a Politiei Rutiere. Deci este politist sau are legaturi profesionale/personale cu oameni din Politia Rutiera.

Un lucru este clar: cineva a incalcat legea care protejeaza informatiile cu caracter privat.

Printre altele, legea asta spune ca duminica seara cand stai acasa in slapi si pandesti parcarea impreuna cu prietena ta, nimeni nu are voie sa iti spuna unde locuieste proprietarul masinii care te streseaza. Nimeni nu are voie sa iti dea informatiile personale ale cuiva, pe care sa le folosesti in interes propriu in fata blocului.

Cum vad eu Romania.

Leapsa de la Hurdubaia.

Un prieten originar dintr-o tara straina vorbea cu o prietena originara din Ardeal care are si sange de ungur (nu, nu pe grila radiatorului...) Si ii spunea prietenei ca ar fi mai bine sa se dea drept unguroaica, pentru ca oriunde in lumea asta ungurii sunt mai respectati decat romanii. Atunci s-a sculat in mine patriotismul si i-am zis ca nu imi pasa cum sunt ceilalti romani (varianta: rromani), eu voi spune peste tot ca sunt roman si voi cere sa fiu apreciat pentru ceea ce sunt, nu pentru ce fac conationalii mei. Imi apar neamul, dar nu si saracia si nevoile lui. Naiv, probabil.
Ce sa zic, cum vad Romania ? Imi vad de treaba. Evit si ignor nesimtirea, spaga, coruptia, negarea valorii, invidia, dezorganizarea, glumiţa care mascheaza marlania. E ceva putred in Romania, e clar. Cand un b..u m-a stropit cu masina aproape intentionat, am fost tentat sa injur "ţara asta de t..mpiti" insa m-am abtinut. Mai sunt si soferi OK, ca sa ma limitez la domeniul asta, iar in Roma se conduce mai aiurea decat in Bucuresti (Ha !). Pana una alta, e bine ca inca ma deranjeaza sfaturi precum cel de mai sus. Dar si patriotismul se toceste.
Deocamdata insa, este un loc in care inca ma simt OK, per ansamblu.

PCR. Pile, cunostinte si relatii, modelul chinez.

Guanxi. Traducerea in chineza a ceea ce in romaneste numim "relatii." E batranul sistem de favoruri si obligatii folosit atat de des cand avem de rezolvat o treaba. Daca la noi s-a nascut in varianta politica prin epoca fanariota, la chinezi functioneaza de vreo trei mii de ani. Iar acum se adapteaza la sistemul capitalist. Mai putine pile, mai multe cunostinte si relatii, dupa cum scrie Business Week. Chinezii au transformat vechiul "ajuta-ma ca sa te ajut" intr-un mijloc de acces la jucatorii de varf si intr-o retea de schimb de informatii. Este o retea bazata pe respect si intelegere a celuilalt. In dialectul oficial, mandarina, scuzele se accepta spunand meiyou guanxi , adica "ceea ce s-a intamplat nu ne afecteaza relatia". Mai mult, cand se intalnesc cu afaceristi occidentali, chinezii vor sa stie daca acestia au guanxi la ei acasa. Iar daca afaceristii sunt romani, poate iese de nishte termopane. Sau ceva borduri...